Minoritatea evreilor din România

Prezentăm câteva date privind o etnie cu o lungă și constantă participare la Festivalul Intercultural ProEtnica Sighișoara și pe care o regăsim la ediția a XXI-a a Festivalului (27-31 august 2025). Este vorba despre

MINORITATEA ETNICĂ EVREIASCĂ

Minoritatea evreiască din România are o istorie lungă și complexă, marcată de o prezență multiseculară în spațiul românesc, dar și de momente tragice, în special în timpul Holocaustului.

​Comunități evreiești s-au dezvoltat în Evul Mediu, în special în Moldova și Țara Românească, unde au jucat un rol important în comerț și finanțe. Populația evreiască a crescut semnificativ în secolul al XIX-lea, odată cu valurile de imigranți din Galiția (parte a Imperiului Austriac) și din Imperiul Rus.

​În perioada interbelică, România avea una dintre cele mai mari comunități evreiești din Europa, cu o populație de peste 750.000 de persoane, conform recensământului din 1930. Evreii erau o forță economică și culturală importantă, contribuind la modernizarea țării în diverse domenii.

​Perioada celui de-al Doilea Război Mondial a reprezentat un moment de cotitură tragic. Sub regimul antonescian, au avut loc deportări, masacre (precum Pogromul de la Iași) și alte acte de persecuție, soldate cu moartea a numeroși evrei.

​După război, populația evreiască a scăzut drastic din cauza emigrării masive, în special spre Israel. Sub regimul comunist, mulți evrei au plecat din țară în valuri, adesea în schimbul unor sume de bani plătite regimului Ceaușescu.

În prezent, minoritatea evreiască din România este foarte mică. La  recensământul din 2021, numărul evreilor era de aproximativ 2300 de persoane.

​Federația Comunităților Evreiești din România (FCER) este principala organizație care reprezintă comunitatea, având rolul de a păstra tradițiile, de a întreține sinagogile și cimitirele și de a promova cultura iudaică.

​Începând cu anul școlar 2023-2024, în liceele din România a fost introdusă disciplina "Istoria Evreilor și a Holocaustului", o inițiativă menită să educe tinerii cu privire la istoria și contribuția evreilor la societatea românească, dar și la tragedia Holocaustului.

​PROETNICA 2025

La ediția din acest an a Festivalului ProEtnica, desfășurat la Sighișoara între 27-31 august 2025, Federația Comunităților Evreiești din România (FCER) este reprezentată de următoarele ansambluri artistice și artiști:

Corul B’nei Milu (Brașov)

Corul B’nei Milu al Comunității Evreilor din Brașov este o veritabilă comoară culturală — o punte între trecut și prezent, tradiție și comunitate. A fost prezent constant la toate edițiile prestigiosului festival ProEtnica de la Sighișoara, ca parte din reprezentanții minorității evreiești. Sub bagheta pasionată a dirijorului Răzvan Mureșan, ansamblul are un repertoriu divers care îmbină piese religioase cu cântece laice în ebraică, idiș și melodii israeliene. Coordonatorul acestui grup entuziast este Cristina Plugaru. Pentru membrii corului, aceasta nu e doar o trupă, ci o familie, iar fiecare apariție e sub semnul unității, respectului și conștientizării identității comune. Participările anuale la ProEtnica reflectă angajamentul lor de a promova multiculturalismul și de a construi punți între minorități. Merită pe deplin ascultat pentru autenticitate (performanțe sincere care transmit emoția comunității), tradiție vie (un pod între Israel, România și trecutul local — interpretând cântece ce evocă memoria colectivă) și cauză culturală prin participarea la evenimente interculturale, contribuind la coeziunea socială și la promovarea diversității.

Trupa de dansuri israeliene Haverim (București)

Trupa de dansuri israeliene Haverim a luat naștere în anul 2015, sub îndrumarea coregrafilor Ioana Năstase și Alexandru Simion, din dorința de a aduce un strop de bucurie în sufletele membrilor comunității evreiești și de a transmite mai departe tinerilor frumusețea dansurilor israeliene și bogăția tradițiilor evreiești. De-a lungul anilor, Haverim a devenit o prezență notabilă pe scenele festivalurilor locale, naționale și internaționale, adunând un palmares bogat de premii și trofee care vorbesc de la sine despre talentul și dedicarea trupei. Îmbinând stiluri variate – de la dansul evreiesc și hasidic, la cel tradițional, modern și contemporan – Haverim reușește să spună povești prin mișcare. Energia, emoția și originalitatea costumelor transformă fiecare spectacol într-o experiență unică. În această seară, vă invităm să pășiți alături de noi în ritmul dansului, purtați de emoție, tradiție și bucuria de a fi împreună.

Bucharest Klezmer Band (București)

Bucharest Klezmer Band (BKB), este o formație de muzică tradițională evreiască, care aduce pe scena festivalului Proetnica energia și vitalitatea specifică genului Klezmer, originar din comunitățile evreiești ashkenaze din Europa de Est. Instrumentele tipice pentru acest gen includ vioara, clarinetul, acordeonul și țambalul, fiecare contribuind la crearea unei atmosfere exuberante și pline de viață. Melodiile klezmer sunt adesea marcate de o gamă largă de emoții, de la bucurie și veselie la melancolie și nostalgie, reflectând astfel complexitatea experienței umane. Înființată în București, în septembrie 2013, formația BKB, a Federației Comunităților Evreiești din România, este compusă din muzicieni talentați și pasionați, care îmbină instrumentele tradiționale cu ritmuri contemporane, oferind astfel un spectacol autentic și captivant. Prin muzica lor, Bucharest Klezmer Band reușește să transmită bucurie și emoție, creând o punte muzicală între generații și culturi. Alături de Bogdan Lifșin (dirijor, acordeon și clape) și Silvian Horn (coordonator artistic, Vicepreședinte al Comunității Evreilor din București), Bucharest Klezmer Band îi aduce în fața publicului pe: • Alexandru Cristian Sărbușcă – Clarinet • Tudor Urjan Ștefan – Trombon • Ștefan Iuga – Bas • Cristian Dragomir /Radu Gheorghe – Percuție • Rodica Gancea – Vioară • Cristian Dragomir – Clape Și solitele: • Arabela Neazi • Geni Brenda Vexler • Carmen Hannah Iovițu • Carla Lifșin Participarea Bucharest Klezmer Band la festivalul Proetnica este o ocazie unică de a explora bogata tradiție muzicală a comunității evreiești din România. În concertele lor pline de energie, membrii trupei invită publicul să descopere și să aprecieze frumusețea muzicii klezmer, oferind totodată o experiență artistică memorabilă și plină de farmec.

Rock Filarmonica Oradea. Florian Chelu Madeva & Alexandrina Chelu - Schorr (Oradea)

Sonete muzicale compuse pe versurile unor poeți evrei. Ideea de rock filarmonism a fost concepută pe la începutul aniilor 1990 şi des vehiculată în concerte sau în presa scrisă şi audio-vizuală. Ca sintagmă, Rock Filarmonica Oradea apare pentru prima dată pe un afiş în anul 1994. Ansamblul este format din compozitorul, chitaristul, interpretul și omul de cultură Florian Chelu Madeva împreună cu fiica sa, interpreta și poata Alexandrina Chelu - Schorr.

Teatrul Evreiesc de Stat (București)

DI NAYE YIDDISHE MELODIES - Concert MELODII EVREIEȘTI CONTEMPORANE (România & Germania)

Până în ziua de azi, persistă tot felul de clișee legate de cultura evreiască în general și de muzica klezmer în special. Una dintre percepții este aceea că patrimoniul cultural al evreilor așkenazi a fost iremediabil distrus în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și că, în prezent, mai supraviețuiește doar ca un ecou îndepărtat, asemenea unei piese muzeale învechite. Mulți dintre actorii actuali din scena culturală idiș luptă cu entuziasm împotriva acestei percepții, demonstrând că această cultură nu a fost nici distrusă, nici păstrată doar ca „amintiri prăfuite ale bunicilor”, ci, dimpotrivă, se bucură de o vitalitate extraordinară, dublată de multă creativitate și profesionalism. Unii muzicieni creează un nou sunet prin combinarea melodiilor tradiționale cu genuri muzicale moderne, inclusiv rock, jazz, muzică clasică, ska și chiar rap. În același timp, sunt compuse melodii noi, atât în stil tradițional, cât și în stiluri mai Description in Romanian contemporane. Unul dintre acești compozitori cunoscuți este violonistul Mark Kovnatskiy (Germania). Și-a început cariera ca violonist clasic, dar din 2003 s-a dedicat din ce în ce mai mult muzicii klezmer. De peste 20 de ani predă la festivaluri internaționale, iar pe lângă activitatea sa de compozitor și profesor de dansuri idiș, este considerat unul dintre cei mai importanți violoniști klezmer din lume, cu spectacole susținute în SUA, Canada, Europa, Israel și Japonia. Mark Kovnatskiy este membru în numeroase ansambluri și colaborează frecvent atât cu interpreți de frunte ai muzicii idiș, cât și cu orchestre clasice. Compune muzică proprie din 2004 și a publicat deja două colecții de compoziții. Printre interpreții internaționali ai lucrărilor sale se numără numeroși muzicieni clasici și klezmer, precum Steven Greenman (SUA), membri ai San Francisco Symphony (SUA), Neue Philharmonie Westfalen (Germania), Klezmer Loshn (Franța) și Dreydel Orchestra (Japonia). Programul concertului este alcătuit în întregime din compozițiile lui Mark Kovnatskiy, scrise în stilul muzicii klezmer tradiționale, hasidice, moldovenești, ucrainene și din Orientul Mijlociu. Distribuție Mark Kovnatskiy (Germania) (vioară, voce, compoziții, aranjamente) Rodica Gancea (vioară) Bogdan Lifșin (acordeon) Mihai Murariu (pian) Sergiu Marin (violoncel) Emil Bârgă (trompetă) Alexandru Marian (vioară) Vlad Polgar (percuție) Sonorizare: Florin Cîrstea Cezar Galescu.