Minoritatea croaților din România

Vă propunem astăzi un profil al minorității croate din România, care își va prezenta tradițiile pe scena mare a Festivalul Intercultural ProEtnica ediția a XXI-a, Sighișoara, 27-31 august 2025

Minoritatea croată din România este o comunitate etnică recunoscută oficial, concentrată în special în județele Caraș-Severin și Timiș. Cel mai numeros și mai vechi grup este cel al carașovenilor, stabiliți în această regiune încă din secolele XIII-XIV.

Prezența croaților în România are o istorie îndelungată, marcată de mai multe valuri de migrație. Cel mai important grup, carașovenii, își are originea în nord-vestul Bosniei. Pe lângă carașoveni, în România mai există și alte grupuri de croați, printre care:  Šokci în județul Timiș (în localități precum Recaș și Checea), veniți din zona Turopolje în secolul al XIX-lea.

Comunitatea croată din România este reprezentată politic și cultural de Uniunea Croaților din România (UCR). Fondată în 1991, organizația are ca scop principal păstrarea și promovarea identității etnice, a limbii materne, a tradițiilor și a culturii. UCR are un reprezentant în Parlamentul României, beneficiind de un loc asigurat, conform legislației românești pentru minoritățile naționale.

Pe lângă reprezentarea politică, organizația desfășoară o serie de activități culturale, inclusiv: Organizarea de festivaluri și evenimente artistice (ex: ansamblul "Karaševska Zora").

În România, croații, la fel ca și celelalte minorități naționale, beneficiază de drepturi garantate prin Constituție și prin legi specifice. Acestea includ: Dreptul la educație în limba maternă. Dreptul de a folosi limba croată în relația cu administrația publică locală, în localitățile unde ponderea croaților depășește 20%. Dreptul la reprezentare politică în Parlamentul României. Dreptul de a-și păstra și promova identitatea etnică, lingvistică și culturală.

Aceste drepturi sunt o reflectare a angajamentelor internaționale ale României, precum cele din Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare.

PROETNICA 2025

La ediția din acest an a Festivalului ProEtnica, minoritatea croată va fi reprezentată de 

Ansamblul artistic KUD Karaševska Zora

Primul şi cel mai vechi val de croaţi aşezat în spaţiul românesc în secolele XIII-XIV, este cel cunoscut sub denumirea de ”caraşoveni”. Caraşovenii sunt grupaţi în jurul celei mai vechi şi celei mai mari localităţi, Caraşova, populate de croaţi din România. Deasupra Caraşovei străjuiesc ruinele cetăţii medievale a Caraşovei (Caraso-fer-vari), cetate pe care localnicii o numesc “Turski grat” (Cetatea turcului). Celelalte localităţi în care convieţuiesc croaţii caraşoveni sunt: Lupac, Clocotici, Nermed, Rafnic, Vodnic şi labalcea. Un număr de patru localităţi s-au contopit cu cele exis-tente: Selişte, Garişte, Iasenovacz şi Tâlva. Până în a doua jumătate a sec. al XlX-lea populaţia croaţilor caraşoveni, număra 10.000 de suflete. Astăzi, în urma a două migraţii: una spre est şi alta spre vest, acest număr a scăzut la cea. 5.500. Croaţii caraşoveni au un port al cărui specificitate îi deosebeşte atât de celelalte grupuri, cât şi de alte etnii care convieţuiesc In spaţiul balcanic. Având la bază o variantă veche a portului croat, specific doar croaţilor originari din Bosnia, care convieţuiesc în apropierea oraşului Pecs din Ungaria (satul Ata), evoluând în simbioză de secole cu portul românesc, şi cu cel al altor neamuri, portul caraşovenilor şi-a afirmat specificitatea, putând fi considerat unic din acest punct de vedere, în zonă. Bogat în flora şi izomorfe, specificitatea lui rezidă şi în contrastul alb-negru, cu coloratură discretă. Caraşovenii, fiind şi buni crescători de animale, au o bogată tradiţie în domeniul oieritului şi păstoritului, în timp ce la cei din Timiş, abundă tradiţia gospodarilor de şes.

Iată și câteva imagini de la ediția precedentă a festivalului.