Minoritatea romilor din România

Continuăm prezentarea minorităților etnice din cadrul Festivalului Intercultural ProEtnica ediția a XXI-a – Sighișoara, 27-31 august 2025. Azi,

MINORITATEA ROMILOR

Minoritatea romilor din România este una dintre cele mai mari și mai vechi comunități etnice din țară. Conform ultimului recensământ oficial (2021), aproximativ 569.500 de persoane s-au declarat romi, reprezentând în jur de 3% din populația totală. Totuși, estimările neoficiale și ale unor organizații internaționale arată că numărul real al romilor ar putea depăși 1,5 milioane, având în vedere că mulți aleg să nu-și declare etnia din cauza discriminării sau asimilării culturale.

Romii au ajuns în spațiul românesc începând cu secolul al XIV-lea, fiind adesea menționați în documente medievale ca robi. Timp de mai multe secole, romii au fost supuși sclaviei în Țările Române, statut abolit abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. După eliberare, romii s-au confruntat cu marginalizare socială și lipsă de integrare în structurile statului modern.

Romii nu sunt o comunitate omogenă. Există mai multe grupuri cu identități, tradiții și dialecte proprii. Mulți vorbesc limba romani (cu variații dialectale), dar un număr considerabil nu mai cunoaște limba, fiind asimilați lingvistic în limba română sau maghiară.

Romii sunt una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale din România. Cu toate acestea, există exemple de succes în rândul comunității rome: intelectuali, artiști, activiști și antreprenori romi care contribuie la schimbarea percepției publice și la promovarea drepturilor omului

Minoritatea romă reprezintă o parte importantă și vie a mozaicului etnic și cultural al României. Integrarea sa reală, bazată pe respect reciproc, educație și egalitate de șanse, rămâne o provocare majoră pentru societatea românească contemporană.

Agenția Națională pentru Romi (ANR) funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului

ANR elaborează politicile guvernamentale privind drepturile și incluziunea romilor, gestionează bugetul destinat programelor sociale și funcționează ca autoritate de stat în domeniul respectiv

ANR coordonează birouri regionale pentru romi (opt la nivel național), plus un aparat central cu numeroase servicii: implementarea de programe sociale, formare profesională, mediere anti-discriminare, promovare culturală, acces la sănătate și educație etc.

De la înființarea festivalului in 2001, comunitatea romă a participat activ, fiind inclusă printre cele 20 de minorități reprezentate încă din primele ediții

Romi au susținut spectacole tradiționale de dans și muzică la scenă deschisă, pe Piața Cetății din Sighișoara, alături de expoziții și ateliere culturale.

PROETNICA 2025

La ediția din 2025, continuă prezența romilor prin participări artistice și culturale cu sprijinul Agenției Naționale pentru Romi și al Centrului Național pentru Cultura Romilor – Romano Kher, reflectând rolul romilor în dialogul intercultural și în societatea majoritară.

Romii vor evolua la această a XXI-a ediție ProEtnica reprezentați de:

„Romano Kher” Taraf

Muzica de taraf abordează folclorul și muzica lăutărească, atât vocal, cât și instrumental, oferind o experiență bogată și autentică.

Șatra „Elijah” și Grupul de dansuri „Alegrijah”

Șatra Elijah este parte a unei strategii mai amplă a Asociației Elijah de integrare socială prin cultură și educație artistică. Muzica este folosită ca instrument de combatere a prejudecăților și de valorizare a potențialului copiilor din medii defavorizate. Dirijată de profesori specializați (mulți având legături cu Filarmonica Sibiu sau fiind lăutari profesioniști), Șatra Elijah interpretează un repertoriu bogat, ce include muzică tradițională română și romă, muzică urbană, ritmuri balcanice și uneori compoziții proprii. Dansuri: Alegrijah este grupul de dansuri atașat ansamblurilor muzicale ale Asociației. acest grup oferă coregrafii pline de vitalitate, menite să completeze vizual și emoțional evoluțiile muzicale. Alegrijah accentuează ritmurile balcanice și folclorice, contribuind la atmosfera autentică și incluzivă a spectacolului.

Agora dialogului intercultural cu prelegeri, mese rotunde, paneluri etc.

Arta romă ca formă de rezistență și afirmare identitară (literatură, teatru, film și arte vizuale create de artiști romi (coordonator: Delia Grigore)

„Bilet de iertare” - film de ficțiune despre robia romilor (15 minute); 

„Cerere în căsătorie”/ „Manga Prandemasqe”, de A.P. Cehov, regia Sorin Sandu. Spectacol de teatru, parțial bilingv (rromani-română). Această piesă este o comedie savuroasă  (Asociația Culturală „Amphitheatrrom”);

Loly Haute Couture by Zita Moldovan

„Colecție de haute couture a actriței și designerului vestimentar Zita Moldovan reprezintă un dublu elogiu: pe de-o parte o imersare vibrantă și solidară în cultura romă, cât și o expresie a solidarității feminine și surorității atât de necesare în artă și nu exclusiv. Având ca idee agregatoare culoarea roșu (loly în limba romani înseamnă roșu) și iterarea unor simboluri puternice și recognoscibile din cultura romani (potcoava, vioara, roata cu 16 spițe, motivele florale), Zita Moldovan a imprimat un material nou, o țesătură fină din tafta pe care o folosește în toate cele 8 creații.

Stand în aer liber (de prezentare, de carte, standuri mesteșugăresti, culinare, etc..

Literatura istorică subliniază că încă din evul mediu, meşteşugarii romi ocupau un loc semnificativ în economia Ţărilor Române, umplând o nişă care nu putea fi satisfăcută de forţa de lucru a românilor. Împărţirea romilor în neamuri de meşteşugari a fost asemuită existenţei unor „bresle naturale”. Romii nu au ocupat dintotdeauna şi în exclusivitate meşteşugurile percepute ca fiindu-le tradiţionale.

Vă prezentăm și un grupaj de fotografii care arată evoluția reprezentanților comunității rome la ediția precedentă a ProEtnica.