8 aprilie - Ziua Internațională a Romilor

Mesajul Secretarului de stat al Departamentului pentru Relații Interetnice Laczikó Enikő Katalin, cu prilejul Zilei Internaționale a Romilor, 8 aprilie 2023.

„Suita de evenimente, prin care marcăm ziua de 8 aprilie, sărbătoarea romilor din întreaga lume, se derulează în acest an sub egida „Romi pentru România”, cu gânduri frumoase despre aportul adus de romi societății românești în ansamblul ei. S-a raliat și Departamentul pentru Relații Interetnice la celebrarea acestei zile și acestor valori, printr-un proiect în care – alături de Agenția Națională pentru Romi – dorim să aducem în atenția publică crâmpei semnificative din patrimoniul cultural rom, propuse chiar de personalități din sânul comunității rome.

Participanții proiectului nostru, materializat printr-o serie de cinci dialoguri legate de diferitele arii ale culturii, fără vreun efort și fără menajamente, au descris, pur și simplu, ceea ce îi preocupă zilnic în sfera în care activează, iar în urma spuselor lor mi-a fost imposibil să nu îmi pun problema și în sens invers:

Ce poate face România pentru membrii comunității rome din România?

Nu a trebuit să stau mult timp în Turnul de fildeș al administrației centrale și să cuget adânc asupra răspunsului, fiindcă acesta s-a coagulat în urma spuselor invitaților noștri din cadrul proiectului.

Voi înșira câteva elemente de răspuns care – puse cap la cap – rezultă în niște activități foarte concrete.

În primul rând, România poate să le ofere șanse și tratament egal membrilor acestei comunități. Iată, ce spune tânăra creatoare de modă  Renata Mihaly, beneficiară declarată a șanselor egale în domeniul ei de activitate: „Îmi mai doresc și ca toți tinerii să aibă curajul de a-și asuma ceea ce sunt și să aibă încredere în ei. Pentru că noi putem contura lucrurile minunate din cultura romă și tot ceea ce înseamnă ea cu adevărat.”

Prin aceste șanse și printr-un mediu favorabil, tinerii talentați romi știu ce trebuie făcut cu resursele pe care la au la dispoziție.

În al doilea rând, poate să ofere posibilități membrilor comunității de a fi mândri de ceea ce sunt. Iată, ce ne-a divulgat actorul Sorin Sandu care a dus teatrul acasă, la conaționalii săi: „La spectacolele noastre jucate în teren, au fost foarte mulți tineri și bătrâni, cu lacrimi în ochi, spunând: nu credeam că voi auzi vreodată pe o scenă de teatru limba mea și a părinților mei, limba romani. Erau alții care spuneau că sunt foarte bucuroși că sunt de etnie romă, că văd niște actori romi care joacă, iată, în limba romani. Deci, teatrul poate ajuta la întărirea acelei stime de sine etnice.”

Prin aceste posibilități, întărirea identității și a stimei de sine etnice vin în mod natural, nu necesită alte artificii și o încurajare suplimentară.

În al treilea rând – și continuând cu aceeași idee a necesității instituțiilor de bază ale mândriei etnice, culturale și lingvistice rome – România poate să ofere o bază administrativă solidă din care poate rezulta o schimbare de perspectivă a întregii societăți asupra valorilor rome. Iată, ce ne spune în acest sens etnologul Delia Grigore: „Patrimoniul cultural rom moștenit, și cel material, și cel imaterial, se află în pericol de dispariție, pentru că nu are susținere solidă și de durată, nu beneficiază nici măcar de un program național de salvgardare și promovare, nici de instituții publice ale memoriei, de pildă de un muzeu național al culturii romilor.”

Valorile există, ele trebuie valorificate, aduse în față și integrate într-o concepție unitară care există deja la nivel de comunitate. 

În al patrulea rând, România poate să le ofere sprijin logistic și o perspectivă planurilor pe care chiar membri comunității le creionează. Meșterul argintar Radu Ion ne-a descris un astfel de plan: „Tinerii ar trebui invitați în ateliere pentru a le arăta meseria acolo și de a le face dovada că există și progres economic de pe urma acestei meserii. Atunci, cu siguranță, ar prelua această meserie cu drag. Trebuie lucrat la asta că se pot găsi diferite soluții pentru a convinge tinerii să practice și să ducă mai departe această meserie. Tot timpul, chiar și în această meserie, a fost nevoie de câte o schimbare, așa că și noi trebuie să venim acum cu o schimbare.”

Nu, membrii comunității rome nu trebuie împinși de pe la spate ca să facă ceva. Chiar își doresc să activeze în aria în care au făcut școală și au luat și diplomă. Trebuie să li se ofere cadrul în care pot să-și realizeze visele.

Am lăsat la urmă, dar nu sunt mai puțin importante, în materie de sprijin: lobby-ul și know-how-ul tuturor celor care doresc să-și pună umărul la chestiuni importante care îi privesc pe romi în mod direct – inclusiv în aspectul limbii lor materne.

Prin gândirea deosebit de pragmatică a specialistului limbii romani, profesorul Gheorghe Sarău, ne-a fost supusă atenției o situație actuală – simptomatică, deci deloc unică – la rezolvarea căreia dorește să ajute și Departamentul pentru Relații Interetnice. Situația descrisă de profesorul Sarău este următoarea: „există aici o problemă – nu putem pătrunde la Google cu traducerea în limba romani. Și ar fi mare nevoie să se traducă din sau în acest grai pe Google translate, fiindcă se pierde enorm. Absolut toate limbile, chiar și cele mai puțin numeroase din lume, au accesibilitate pe Google. De ce în cazul limbii romani nu se poate?”

În era comunicării, acest aspect poate părea o banalitate, dar nu este. Știm foarte bine că statutul unei limbi, în zilele noastre, se măsoară și prin prezența pe Google translate. Iată, o situație concretă în care este nevoie de lobby și de know-how în favoarea limbii romani, un grai care s-a păstrat timp de mii de ani prin vorbitorii săi, fără instituții în spate care s-o dezvolte și s-o apere. Probabil, s-ar descurca și mai  departe fără Google – iar în această ordine de idei: nu limba romani are nevoie de Google, ci Google de limba romani, cea cu descendență arhaică.

 Am dorit, deci, să enumăr aici o serie de situații foarte concrete în care sprijinul moral și spiritual, logistic și administrativ ar putea reprezenta aportul României la valorificarea patrimoniului creat de romi de-a lungul istoriei și până azi.

 Printr-un efort comun și prin unificarea forțelor noastre, toate aceste planuri de viitor și năzuințe pot dobândi forme concrete.

Atunci putem spune cu sufletul împăcat că am acționat la firul ierbii asupra schimbării acelei mentalități ce produce atitudini intolerante în toate acele zile în care nu ne îmbrăcăm – alături de comunitate – în straie de sărbătoare. „

******************************************************************

Mesajul a fost rostit pe 7 aprilie 2023, în cadrul dezbaterii „Romii în societatea românească: Emancipare. Contribuție. Modernitate”, organizat în contextul sărbătoririi zilei de 8 aprilie, Ziua Internațională a Romilor de Agentia Nationala pentru Romi, Departamentul pentru Relații Interetnice și Centrul National de Cultura a Romilor-Romano Kher, cu sprijinul Centrului pentru Tineret al Municipiului București. La eveniment, Departamentul pentru Relații Interetnice a fost reprezentat de secretarul de stat Laczikó Enikő Katalin și consilierul secretarului de stat al Departamentului pentru Relații Interetnice Sara Vasile.