ProEtnica 2025 în presă: o cronică a diversității, a dialogului și a rezilienței culturale

Ediția a XXI-a a Festivalului Intercultural ProEtnica s-a desfășurat la Sighișoara între 27 și 31 august 2025, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și în contextul aniversării a 145 de ani de relații diplomatice româno-germane. A fost una dintre cele mai ample ediții din istoria evenimentului, reunind peste o mie de participanți din cele 20 de minorități naționale recunoscute oficial, precum și invitați speciali din rândul artiștilor români și aromâni.

Reflectarea mediatică a acestei ediții a fost una extinsă și diversă, confirmând maturizarea festivalului, atât ca manifestare artistică, cât și ca platformă de dialog intercultural și spațiu de reflecție civică. De la reportajele zilnice ale Radio România și TVR - un rol aparte fiind jucat de Redacția Alte Minorități a televiziunii publice, până la articolele de sinteză publicate de AGERPRES, UZPR, Népújság, Ziarul Pozitiv sau portalurile comunităților etnice (precum Arumun.com), presa a construit o imagine coerentă a unui eveniment care a devenit, în două decenii, o veritabilă instituție a diversității culturale din România.

Tonul general: de la cronica festivă la documentarea civică

Majoritatea articolelor adoptă un ton pozitiv, de celebrare a multiculturalității, dar și de recunoaștere instituțională a ProEtnica, drept un model de conviețuire pașnică între etnii.

AGERPRES, agenția națională de presă, stabilește de la început cadrul valoric al ediției: un eveniment „dedicat dialogului intercultural, identității și respectului reciproc între comunități”. În mai multe articole, agenția preia mesajul transmis de Administrația Prezidențială, care definește ProEtnica drept „un simbol al unității în diversitate” și „o expresie a modului în care România cultivă valorile europene ale pluralismului și ale respectului pentru celălalt”.

În aceeași linie, Radio România și TVR, parteneri media tradiționali ai festivalului, au prezentat ediția 2025 nu doar ca pe o serie de spectacole, ci și ca pe o săptămână de dialog intercultural, marcând trecerea de la un festival al scenei etnice la o veritabilă „agoră a conviețuirii”.

 „Agora dialogului intercultural” — laboratorul civic al ProEtnica

Presa centrală, cea generală precum și cea specializată și cea etnică (de exemplu, Népújság și Arumun.com) au acordat spațiu semnificativ secțiunii Agora dialogului intercultural, o serie de mese rotunde, conferințe și dezbateri găzduite de Sala Sander din Sighișoara. Printre temele menționate:

• Rolul minorităților în consolidarea democrației și a statului de drept;
• Politicile publice pentru sprijinirea comunităților etnice;
• Criza comunicării interculturale în Europa post-pandemică.

Printre invitați s-au numărat Irina Cajal-Marin (Ministerul Culturii) și Thomas Șindilariu, subsecretar de stat în Departamentul pentru Relații Interetnice, care a afirmat că „ProEtnica este astăzi una dintre cele mai eficiente forme de diplomație culturală practicate în România”.

Organele de presă au detaliat, în articole și emisiuni dedicate, dimensiunea intelectuală a Agorei, subliniind că festivalul nu se reduce la spectacol, ci include „un discurs public despre minorități și memorie, cu relevanță europeană”.

 „Salonul literar ProEtnica” și memoria culturală

Această secțiune a fost constant citată în articolele și emisiunile de presă.

Printre momentele menționate:

Lansarea volumului „Eroii nu mor niciodată” de Mihai Hafia Traista, o carte-omagiu dedicată celor 155 de scriitori și jurnaliști ucraineni căzuți pe front – o temă a memoriei și solidarității culturale;

Prezentările și lecturile susținute de Varujan și Armine Vosganian, ca ambasadori ai literaturii armene în spațiul românesc;

Intervenția Deliei Grigore, lidera Partidei Romilor, despre patrimoniul cultural al romilor și conceptul de „memorie activă” prin artă.

Aceste episoade au fost citate frecvent drept „momente de profunzime” într-un festival adesea perceput ca spectaculos, dar care își asumă și rolul de păstrător al memoriei culturale.

Filmul și teatrul — arta ca instrument de dialog

Secțiunea de film a atras atenția prin proiecții tematice precum:

„Bilet de iertare” (regia Alina Șerban), un film despre robia romilor, preluat în articolele TVR și Radio România;

„Miutyun”, un documentar despre diaspora armeană;

„Balada pentru Basarabia”, un eseu filmic despre identitate și apartenență.

De asemenea, publicațiile etnice au notat extinderea zonei de teatru – cu spectacole bilingve și adaptări contemporane, printre care montarea „Leonce și Lena” realizată de trupa Romano Kher.

Aceste adăugiri artistice indică, potrivit presei, transformarea ProEtnica într-un festival interdisciplinar – nu doar o sărbătoare folclorică, ci o platformă de expresie modernă a identităților culturale.

Presa și „firul zilelor”: reportajul ca formă de apropiere

Ca formă de manifestare jurnalistică, se cuvine să notăm aici cronicile zilnice și atmosferă.

TVR, prin posturile și emisiunile sale, a produs o serie de reportaje zilnice care urmăresc festivalul ca „poveste în derulare”:

Ziua 1 – deschiderea oficială, parada etniilor, mesajele instituționale;

Ziua 2 – lansări de carte, discursurile din Agora, concertul lui Ionuț Galani;

Ziua 3 – spectacolele grecilor, macedonenilor, evreilor, sașilor;

Ziua 4 – teatrul rom și defilarea minorităților slave;

Ziua 5 – concertul de închidere, cu Teatrul Evreiesc de Stat și Mark Kovnatskiy.

Népújság, publicație în limba maghiară din Târgu-Mureș, oferă cea mai amplă cronică etnică, menționând și detalii atmosferice: ploaia torențială care a însoțit concertul de închidere, publicul rămas sub umbrele până la ultima notă de vioară — un detaliu care a devenit metafora centrală a rezilienței culturale în ediția 2025.

Portrete și momente simbolice

Mai multe articole au ales o abordare umană, prin povești-ancoră.

Maia Morgenstern, invitată specială alături de Bucharest Klezmer Band, a fost una dintre figurile-simbol ale ediției. AGERPRES și Știri pe Surse (secțiunea în limba engleză) redau declarațiile sale despre „nevoia de a păstra și reinventa cultura idiș în fața uitării” și despre „comunități foarte diferite și totuși apropiate prin artă”.

Concertul Sarmalele Reci, remarcat de presa locală (Punctul, Ziarul Pozitiv), a fost descris ca „un moment de sinteză între spiritul civic, ironia socială și libertatea de expresie” — valori pe care ProEtnica le promovează în registru multicultural.

Participarea Ionuț Galani, artist al melosului contemporan grecesc, de origine română, a fost evidențiată drept „pod simbolic între Balcani și Carpați”.

Într-un registru aparte, presa a relatat despre creațiile de modă ale Zitei Moldován, un performance de tip „haute couture” inspirat de motive tradiționale maghiare, prezentat în cadrul festivalului.

Aceste episoade au oferit mass-media prilejul de a umaniza diversitatea și de a o transforma în narațiuni recognoscibile, cu emoție și identitate.

Cadrul instituțional și semnificația politică

Un alt pilon al reflectării media este legitimitatea instituțională a festivalului.

Mai multe articole (AGERPRES, Radio România, presa locală) au reprodus declarațiile oficiale privind:

Înaltul Patronaj al Președintelui României, acordat pentru a treia oară consecutiv;

Sprijinul Departamentului pentru Relații Interetnice (DRI) și al Ministerului Culturii;

Parteneriatul strategic cu Primăria Municipiului Sighișoara, care a pus la dispoziție principalele spații publice ale cetății.

Volker Reiter, directorul festivalului, a fost citat în mai multe rânduri declarând că ediția 2025 este „cea mai reușită din punct de vedere organizatoric și logistic”, un succes al colaborării între autorități și comunitățile minoritare.

Această dimensiune instituțională a fost redată într-un ton echilibrat: presa nu a insistat pe discursul politic, ci a văzut în prezența instituțiilor statului o garantie a seriozității și continuității proiectului.

Perspective din presa etnică sau în limbi străine

Un aspect aparte al ediției 2025 este implicarea publicațiilor etnice, care au transpus festivalul în limbajul și sensibilitatea propriilor comunități:

Népújság (maghiar) a făcut cronica în detaliu a fiecărei zile, cu accent pe participarea ansamblurilor maghiare și sașe;

Arumun.com (comunitatea aromână) a relatat despre contribuția aromânilor și a pus accent pe faptul că ProEtnica „nu este doar o scenă, ci un loc al recunoașterii reciproce între popoarele balcanice”;

Știri pe Surse (versiunea în limba engleză) a oferit acces cititorilor din diaspora românească la un rezumat în cheie internațională, subliniind componenta idiș, mesajul de toleranță și imaginea spectaculoasă a finalului sub ploaie.

Prin aceste ecouri, festivalul și-a depășit granițele geografice, devenind o narațiune transnațională despre multiculturalismul românesc.

Tonul analitic și critic al presei

Deși dominat de aprecieri pozitive, discursul mediatic include și observații evaluative.

În unele articole, se notează faptul că diversitatea nu este doar festivă, ci și responsabilă, că menținerea dialogului intercultural „presupune efort constant, instituțional și comunitar”. Totodată, câteva materiale evocă provocările practice: condițiile meteorologice din ultima zi, nevoia de spații acoperite și de adaptare a programului în funcție de public.

Critica este însă constructivă, concentrată pe nevoia de profesionalizare continuă a organizării și de digitalizare a comunicării cu publicul, nu pe deficiențe punctuale.

Finalul simbolic — arta ca reziliență

Imaginea care a dominat toate relatările finale, de la AGERPRES la TVR și Népújság, este cea a ploii torențiale din seara de 31 august, când, sub cerul deschis al Pieței Cetății, Teatrul Evreiesc de Stat și violonistul Mark Kovnatskiy au interpretat spectacolul „Di Naye Yiddishe Melodies”.

Publicul nu a părăsit scena; artiștii au cântat până la capăt, iar presa a transformat acest moment într-un simbol: ploaia ca metaforă a purificării și a rezistenței culturii în fața oricărei furtuni.

AGERPRES, în varianta sa de limbă engleză, a încheiat relatarea cu o frază semnificativă:

„The rain could not silence the music — it only made it sound more real.”

Această imagine, reluată în aproape toate materialele, a devenit semnul de punctuație emoțional al ProEtnica 2025.

Concluzii: o ediție de maturitate și recunoaștere

Privind ansamblul presei, se poate spune că ProEtnica 2025 a fost reflectată nu doar ca un eveniment cultural de anvergură, ci ca un proiect social și simbolic al României multiculturale.

Presa națională (AGERPRES, TVR, Radio România) i-a oferit legitimitate instituțională și vizibilitate amplă.

Presa regională (Népújság, Zi-de-Zi, Punctul) a adus detaliul comunitar și povestea „din teren”.

Presa etnică a transpus evenimentul în limbaje și sensibilități proprii, transformându-l într-un reper identitar.

Publicațiile specializate (UZPR, platforme culturale) au integrat festivalul în contextul mai larg al dialogului intercultural european.

În total, reflectarea mediatică a ediției 2025 demonstrează o maturizare dublă:

a festivalului, care își asumă tot mai clar rolul de platformă interdisciplinară și civică;

a modului în care presa românească tratează diversitatea – nu ca exotism, ci ca normalitate și patrimoniu viu.

Epilog

Dincolo de programul de spectacole, discursuri și lansări, imaginea care rămâne în conștiința publicului — așa cum o arată toate articolele — este cea a unei cetăți deschise, în care peste o mie de oameni din zeci de etnii dansează, citesc, cântă și vorbesc împreună.

ProEtnica 2025 a fost, în interpretarea unanimă a presei, o pledoarie pentru diversitate trăită, nu doar declarată — o dovadă că România poate transforma multiculturalismul într-o poveste de succes, spusă frumos, cântată sub ploaie și auzită de departe.

Iată lista publicațiilor și canalelor media care au reflectat ProEtnica 2025, menționate în „Revista presei 2025” de pe site-ul oficial al festivalului, grupate pe categorii:

Agenții de presă

• AGERPRES (RO & EN).
• Bulgarian News Agency (BTA).

Radio (rețea publică & regional)

• Radio România (portal radioromania.ro).
• Radio România Internațional.
• Radio România Antena Satelor.
• Radio Rumänien Neumarkt (Deutsch).
• CONVIEȚUIRI (rețea Radio România Regional – site).

Televiziune publică (TVR)

• TVR1 (tvr1.tvr.ro).
• TVR Info (tvrinfo.ro).
• TVR Târgu Mureș (postare video).

Presă națională / regională / locală (site-uri de știri și ziare)

• Cuvântul Liber.
• Cuvântul Libertății.
• Info Mureș (stiri.infomures.ro).
• Sibiu Independent.
• Știrile Transilvaniei.
• RepublikaNews (Prahova).
• Monitorul de Trotuș.
• NecenzuratMM.
• CT100 (Constanța 100%).
• AS TV Bistrița (site).
• Zi de Zi (Mureș).

Presă etnică / a comunităților etnice

• Allgemeine Deutsche Zeitung / ADZ-Online (Deutsch).
• Népújság (maghiară).
• CRLR – Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (site).
• Partida Romilor Pro-Europa (site).
• Uniunea Elenă din România (site).
• Rutenii.ro – Uniunea Culturală a Rutenilor din România.
• Arumun.com (aromâni).

Agregatoare / redistribuiri de știri & bloguri tematice

• Știri pe Surse (RO & EN).
• NewsNow.ro.
• PescuRT.ro.
• Ziar.com (redistribuire).
• ZiareAZ.ro (redistribuire).
• EthnicMarket.ro.
• Festival-blog.eu.
• Cronica Politică (articol în EN).
• Roevent.org (evenimente).

Presă locală / bloguri & portaluri tematice suplimentare

• Punctul.ro (Mureș).
• Cuvântul Liber / Cuvântul Libertății (după cum e menționat mai sus).