ProEtnica 2026 - o geografie a diversității

Între 26 și 30 august 2026, Sighișoara redevine, pentru cinci zile, unul dintre acele locuri în care diversitatea nu este doar invocată ca principiu, ci poate fi văzută, ascultată și cunoscută în formele ei concrete. ProEtnica – Festival Intercultural Sighișoara ajunge în acest an la ediția a XXII-a și marchează 25 de ani de existență, o aniversare care îi conferă programului din 2026 o semnificație aparte: dincolo de dimensiunea festivă, întâlnirea din Cetate poate fi privită și ca un bilanț al unui sfert de secol în care comunitățile etnice din România au urcat pe aceeași scenă, și-au prezentat tradițiile și au construit, prin cultură, un spațiu comun al dialogului.

Programul artistic și interactiv din Piața Cetății rămâne partea cea mai vizibilă a festivalului, iar succesiunea celor cinci zile arată amploarea geografică și culturală a participării. Bulgari, greci, croați, macedoneni, sârbi, polonezi și germani deschid miercuri seria întâlnirilor, prin ansambluri venite din Banat, Moldova, Bucovina, Transilvania și din alte regiuni ale țării. Ansamblul Horo al Uniunii Bulgare din Banat, Oi Kyries al Comunității Elene Onești, Karaševska Zora al croaților din Carașova, Soarele–Sonte al Asociației Macedonenilor, Sveti Sava din Sânnicolau Mare și muntenii polonezi de la „Mała Pojana” aduc în Piața Cetății dansul și cântecul comunităților pe care le reprezintă, înainte ca prima seară să se încheie cu Jugendblaskapelle Kronstadt / Music Lab Big Band, din Brașov.

De joi, această hartă culturală se lărgește. Programului sârb și macedonean i se alătură cultura romă, prin ansamblul artistic „Șatra Elijah” al Centrului Național de Cultură a Romilor – Romano Kher, rutenii din Maramureș și Arad, comunitatea germană din Sighișoara, reprezentată de Jugendtanzgruppe Schäßburg, și comunitatea armeană, prin Ansamblul NURR din Craiova. Prezența Ansamblului Folcloric Cetatea Sighișoara și a Ansamblului „Eusevia Șuteu” din Țopa/Albești introduce în acest mozaic și tradiția românească a locului, iar recitalul lui Adrian Ivanițchi, invitat de onoare al serii, așază în program o voce legată de însăși memoria culturală a Sighișoarei.

Vineri, 28 august, scena capătă o pronunțată componentă elenă: comunitățile grecești din Bârlad, Galați, Tulcea, Piatra Neamț și Constanța sunt reprezentate prin Hesperis, Olympos, Hrisi Elefteria, Niki și Elpis. Lor li se alătură germanii sighișoreni, macedonenii, armenii, sârbii și reprezentanții comunității rome, prin Roma Fest, într-un program care trece firesc de la dansul tradițional la muzica de petrecere și, la sfârșitul serii, la un DJ set. Chiar această trecere este semnificativă pentru formula actuală a ProEtnica: patrimoniul cultural nu este expus ca într-o vitrină, desprins de prezent, ci pus în circulație, alături de forme muzicale contemporane și de expresii culturale care se transformă odată cu generațiile.

Ziua de sâmbătă aduce alte comunități în prim-plan – rușii lipoveni din Iași, germanii din Banat, turcii, tătarii turco-musulmani și aromânii –, înainte ca programul serii să fie preluat de Uniunea Elenă din România. „Seara grecească” reunește ansamblurile Parnassos și Asteraki din Brăila, Kymata din Ploiești, Artemis din Sulina și Asteria din București și se încheie cu recitalul Alexiei Țalavutis & Band. Duminică, prezența elenă continuă printr-un program amplu al comunităților din Calafat, Iași, Târgoviște, Pitești, Craiova și Cluj-Napoca, urmat de tătari, romi, germani, ucraineni și maghiari, într-o ultimă zi în care scena din Piața Cetății concentrează poate cel mai limpede ideea întregului festival: identități distincte care nu trebuie uniformizate pentru a putea exista împreună.

ProEtnica 2026 nu se reduce însă la spectacolul din Piața Cetății, iar aceasta este una dintre trăsăturile importante ale ediției aniversare. În jurul scenei principale se construiește un program paralel de dezbatere, istorie, literatură, film și arte vizuale, prin care festivalul trece de la prezentarea identităților la reflecția asupra lor. „Agora Dialogului Intercultural” începe chiar în prima zi, la Biserica Mănăstirii Sighișoara, cu vernisajul expoziției „Punct de cotitură: 1526. Cezură și șansă”, organizată de Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României și realizată de Deutsches Kulturforum östliches Europa în colaborare cu DRI. Expoziția pornește de la bătălia de la Mohács și de la consecințele anului 1526 asupra Europei Centrale, aducând astfel în festival perspectiva duratei istorice și amintind că raporturile dintre comunitățile acestei regiuni s-au construit de-a lungul unor secole de rupturi, reașezări, conviețuire și schimb cultural.

Tot miercuri, Sala Barocă a Primăriei găzduiește masa rotundă „25 de ani ProEtnica – diversitatea etnică, drept factor al păcii, stabilității și dezvoltării sociale și economice”, organizată în colaborare cu Fundația Hanns Seidel România. Titlul dezbaterii exprimă, de fapt, una dintre ideile centrale ale ediției aniversare: diversitatea nu este privită exclusiv ca moștenire culturală, ci ca resursă a societății contemporane. Vineri, aceeași Agora deschide și un subiect istoric dificil, prin conferința lui Mihai Neacșu, organizată de Agenția Națională pentru Romi, „Sclavia romilor și necesitatea reconcilierii istorice”.

O dimensiune aparte o are în acest an Salonul Literar, care mută dialogul intercultural în spațiul cărții. Joi, la Casa cu Cerb, Mariana Gorczyca prezintă noua sa carte, „Meciul lui Michael Zwischen”, într-o întâlnire la care participă Beatrice Ungar și Doina Giurgiu. Sâmbătă, 29 august, de la ora 11.00, în Sala Barocă a Primăriei Municipiului Sighișoara, Uniunea Elenă din România propune lansarea volumului Simonei Nicoleta Lazăr, „Întoarcerea lui Odiseu. Poem scenic în 3 acte flancate de prolog și epilog”. Prezența unei cărți care îl readuce pe Odiseu într-o formulă dramatică contemporană se înscrie firesc într-un festival construit în jurul memoriei și al identității: mitul grec, unul dintre marile izvoare culturale ale Europei, intră astfel în dialog cu prezentul și cu experiența comunității elene din România.

Filmul completează această deschidere spre memoria comunităților. Joi este proiectat documentarul „Memory of the community – Gheorgheni și Frumoasa”, prezentat de Uniunea Armenilor din România și Armine Vosganian, iar vineri, pe scena din Piața Cetății, filmul Corinei Păun „Sastresqo – De fier”, prezentat de Centrul Național de Cultură a Romilor. Alegerea acestor producții extinde sensul festivalului dincolo de ceea ce poate fi exprimat prin spectacol folcloric: comunitățile își spun poveștile și prin mărturie, document, imagine și recuperarea memoriei.

Pe Strada Muzeului, expozițiile și standurile creează, la rândul lor, un spațiu al întâlnirii nemijlocite. Expoziția „Personalități rome”, standul de carte, reviste și materiale culturale al Ligii Albanezilor din România și Standul Meșteșugarilor Romi, cu demonstrații de lucru, fac ca vizitatorul să poată trece de la spectacol la obiect, de la muzică la carte și de la reprezentarea scenică la meșteșugul practicat în fața publicului. Expoziția dedicată anului 1526 rămâne deschisă până la 9 septembrie, depășind astfel chiar limitele temporale ale festivalului.

Privit în ansamblu, programul ediției 2026 descrie mai mult decât o succesiune de spectacole. În cele cinci zile ale ProEtnica se întâlnesc folclorul și cultura contemporană, memoria istorică și dezbaterea despre prezent, literatura și filmul, cartea și meșteșugul, comunitățile mari și cele puțin numeroase, grupurile venite din Dobrogea, Banat, Bucovina, Moldova, Transilvania sau din marile orașe ale țării. Sighișoara însăși devine parte a acestei construcții, pentru că festivalul nu se desfășoară într-un spațiu neutru: Piața Cetății, Casa cu Cerb, Biserica Mănăstirii, Sala Barocă și Strada Muzeului leagă evenimentele de un oraș a cărui istorie a fost dintotdeauna una a întâlnirilor dintre limbi, confesiuni și comunități.

La 25 de ani de la începuturile sale, ProEtnica își poate revendica nu doar continuitatea, ci și maturitatea. Ediția a XXII-a arată un festival care nu se mulțumește să celebreze pitorescul diferențelor, ci încearcă să le pună în relație, să le dea memorie și context și, uneori, să deschidă conversații despre pagini de istorie care nu sunt ușor de privit. Timp de cinci zile, între 26 și 30 august, Cetatea Sighișoarei devine astfel o Românie în miniatură, nu pentru că toate comunitățile ar vorbi la fel, ar dansa la fel ori și-ar spune trecutul în același fel, ci tocmai pentru că fiecare își aduce propria voce, iar vocile acestea pot fi ascultate împreună.