PROETNICA 2023 - MINORITATEA ARMEANĂ

Uniunea Armenilor din România (UAR) s-a constituit la 25 ianuarie 1919, cu scopul de a-i ajuta pe armenii refugiați în România după Genocidul din 1915. Președintele onorific al Uniunii a fost Grigore Trancu-Iași. După Harutiun Khntirian, Armenag Manissalian a fost al doilea președinte al Uniunii, care și-a dedicat o mare parte a activității ajutorării celor peste 10.000 de armeni refugiați, pentru ca aceștia să obțină cetățenia română. UAR a avut un rol deosebit de important în perioada interbelică în deschiderea și sprijinirea Consulatului primei Republici Armene la București (1920). De asemenea, UAR a sprijinit financiar activitatea școlilor armene și a acordat o constantă susținere Bisericii Apostolice Armene.

O inițiativă de o amplă rezonanță a fost aducerea în țară a câtorva sute de orfani, supraviețuitori ai Genocidului împotriva armenilor din Imperiul Otoman (1915-1923), pentru care a fost înființat un orfelinat în localitatea Strunga (jud. Iași). Odată cu ocuparea României de trupele sovietice, UAR și-a suspendat activitatea. Singura instituție recunoscută oficial de statul român a rămas Biserica Armeană reprezentată de Arhiepiscopia Bisericii Armene din România, iar comunitatea armeană în perioada comunistă și-a desfășurat activitatea în jurul bisericii. După Revoluția din 1989, prin Decizia Judecătorească 156/1990 se reînfiinţează Uniunea Armenilor din România, persoană juridică, organizaţie obştească ce are ca scop apărarea şi promovarea intereselor comunităţii armene din România.

Imediat după reînființare, Uniunea începe să deschidă sucursale în mai multe orașe ale României – București, Pitești, Constanța, Tulcea, Botoșani, Suceava, Iași, Roman, Bacău, Galați, Focșani, Cluj-Napoca, Gherla, Dumbrăveni, Baia Mare. UAR a fost permanent reprezentată în forul legislativ al ţării . Din 1992, deputatul UAR deține funcția de președinte al Grupului Minorităților Naționale (altele decât cea maghiară) din Camera Deputaților. Datorită activității UAR și a celor doi reprezentanți ai săi în Parlament, senatorul Varujan Vosganian și deputatul Varujan Pambuccian, putem spune că armenii din România se bucură de o seamă de drepturi care le conferă o poziție cu totul specială în rândul Diasporei armene.