PROETNICA 2023 – MINORITATEA GERMANĂ

Forumul Democrat al Germanilor din România este organizaţia prin intermediul căreia comunităţile cetăţenilor români de etnie germană participă la viaţa politică, socială și culturală din România. Saşii trăiesc din secolul XII în zona centrală a actualei Românii ca o comunitate constituită politic şi religios. Ei deţineau coresponsabilitate în stat în baza unor drepturi şi obligaţii stabilite iniţial de către regele maghiar. În prezent sunt consideraţi drept saşi şi landlerii, urmaşi ai austriecilor de confesiune protestantă deportaţi în Transilvania în secolul XVIII. Şvabii sătmăreni s-au stabilit la începutul secolului XVIII în zona oraşului Satu Mare. Banatul a fost colonizat tot la începutul secolului XVIII de colonişti din vestul Germaniei – şvabii bănăţeni. Meşteşugari din Stiria (Austria) se stabilesc în Banatul Montan în secolul XVIII. Începând cu a doua jumătate a secolului XVIII, în Maramureş trăiesc colonişti germani cunoscuţi ca ţipseri.După anexarea Bucovinei de către Austria (1774), aici se stabilesc germani veniţi din diferite ţinuturi ale Europei. Urmaşii lor au fost „strămutaţi” de Hitler în Germania şi doar puţini dintre ei s-au mai întors după 1945.

La începutul secolului XIX, s-au aşezat germani şi în Basarabia. În timpul celui de-al doilea război mondial, germanii din această regiune, cedată URSS, au fost „strămutaţi” în Germania.De asemenea s-au format sate germane în Dobrogea, în a doua jumătate a secolului XIX. Locuitorii lor au fost „strămutaţi” în Germania în anul 1940.

În principatele române Moldova şi Ţara Românească trăiesc germani în număr mai mare din secolul XVIII, aceştia fiind negustori, meşteşugari şi intelectuali, organizaţi în comunităţi bisericeşti şi asociaţii. Între cele două războaie mondiale, aproape 800.000 de cetăţeni de etnie germană au locuit în România Mare. Reprezentanţii lor formau o fracţiune proprie în  Parlamentul României.

În primii ani după al doilea război mondial, germanii din România au fost discriminaţi în mod colectiv, majoritatea dintre ei fiind expropriaţi. Dorinţa de emigrare declanşată astfel în rândurile populaţiei germane din România a crescut, mai ales după 1970, şi datorită faptului că Republica Federală Germania a creat condiţii favorabile primirii germanilor.

Sub semnul schimbărilor din 1989/1990, germanii din România şi-au creat prin Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) format din organizaţii locale, judeţene şi regionale. Cele regionale sunt în număr de cinci, câte una pentru: Regiunea Extracarpatică, Banat, Bucovina, Transilvania de Nord şi Transilvania.

La ProEtnica 2023, Forumul Democrat al Germanilor din România este reprezentat de:

Grupul de dansuri săsești din  Sighișoara

Grupul continuă traditia  dansurilor săsești la Sighișoara;  el este format din elevi a liceului Joseph Haltrich, tineri între 14 si 20 de ani, care se întâlnesc săptămânal pentru a repeta dansuri tradiționale săsești din toată zona săsească a Transilvaniei. Grupul este condus de Andrea Rost si Kevin Wagner și a participat la diverse evenimente în țară  și în  străinătate și sprijină cu participarea lor evenimentele comunității săsești din împrejurimiile Sighișoarei. Costumele grupului de dansatori  sunt tipice pentru zona Sighișoarei.

Ansamblul de dansuri populare germane „Edelweiss” din Deta

Ansamblul a luat ființă în anul 2014, cu scopul de a păstra, de a promova și de a transmite mai departe tinerelor generații cântecele, dansurile și tradițiile șvabilor din Banatul de câmpie, dar și din Banatul de munte. Grupul este constituit din 45  de membri cu vârsta cuprinsă între 4 și 70 de ani. Cu toate că este un ansamblu relativ tânăr, el a avut numeroase reprezentații în țară și în străinătate, făcând cunoscute obiceiurile și tradițiile etniei germane. La ProEtnica 2023  va  prezenta o suită de dansuri tradiționale șvăbești. Coordonatorii grupului: Elena și Gerhart Samantu.